Caracterizarea personajului Vitoria Lipan din romanul BALTAGUL, de Mihail Sadoveanu

Leave a comment

02/02/2013 by Cafea cu menta

Dragi cititori:

Ne-am mutat pe Raftul cu Idei

Margarita Lozano-Vitoria Lipan

   Portretul Vitoriei Lipan, la inceput, este static, “obrazul ei parca era un portret neclintit”, construit din linii care sunt directionate din exterior spre interior.

   Vitoria Lipan poate fi considerata o eroina tragica, ea fiind “un caracter cristalizat” care are trasatura dominanta statornicia, consecventa. Perpessicius o asemanacu Antigona ce infrunta pe Creon. Este apriga, voluntara si iluminata. Ea face un act justitiar si aplica cu mare tenacitate “un mandat etic”.

   Pentru George Calinescu, ea este “un Hamlet feminin”. Pe de alta parte, nu ar fi “o individualitate, ci un exponent al spetei”.

   Vitoria Lipan poseda si atributele eroului homeric. La acest tip, miscarea sufleteasca urmareste ritmul naturii, se confirmeaza unor forte ce i transced. Universul sadovenian este supus ritmicitatii; exista aici o “civilizatie astrala”, unde faptele umane sunt reglate dupa mersul stelelor, soarelui, lunii. Vitoria Lipan se calauzeste dupa semne existente in natura si pe chipurile oamenilor – mentalitatea sa este arhaica. In calatoria ei hermeneutica, cautarea si descifrarea sunt subordonate unui scop justitiar, pentru ca a fost incalcata o lege nescrisa a colectivitatii.

   Vitoria porneste incautarea sotului printr-un labirint natural, din interior, din intuneric, pentru a putea ajunge in exterior, unde este lumina. In mod interesant, numele labirintului vine si de la grecescul labrys, ce inseamna secure cu doua taisuri, deci un baltag. Labirintul este casa securii duble. Armele cu doua taisuri sugereaza dualitatea, fiind un simbol al vietii si al mortii.

   Drumul eroilor acestui epos pastoresc, Vitoria si Gheorghita, se desfasoara de la rasaritul la apusul soarelui. Privirea lor este mereu atintita asupra imaginii solare. Traseul lor reprezinta simbolic drumul soarelui, el are o functie sacrala, este un itinerar cosmic – “desenul labirintic se afla intr-o evidenta relatie solara”.

   Centru acestui labirint este rapa dintre Suha si Sabasa, unde zac oasele lui Nechifor Lipan. Drumul labirintic al mortii este intotdeauna un drum de viata, de renastere si de insotire.

   In tesatura romanului sunt doua structuri. Una este simbolica, mitica, cealalta este epica, realista. Intre cele doua structuri exista interferente. Nechifor Lipan circula dintr-o structura in alta, lucru care il face vulnerabil. Aceasta ambiguitate insa nu dauneaza Vitoriei. In scena descoperirii ramasitelor pamantesti ale lui Nechifor Lipan, Vitoria este suparata deoarece isi da seama ca intre aceste doua lumi nu exista o comunicare – slujbasii nu au participat la durerea ei. Vitoria Lipan este animata de sentimentul datoriei si al justitiei. Mobilul ei este descoperirea adevarului. Ceremonialul inmormantarii reprezinta repunerea pilonului principal – Nechifor Lipan – in locul care i se cuvenea, intr-un sistem existential, de unde lipsea nemotivat.

   In actiunea sa, Vitoria dovedeste spirit justitiar, inteligenta, luciditate, forta de stapanire si devotament in implinirea traditiei. Caracterizarea sa este o sugestie. Se manifesta aici un caz particular al caracterizarii indirecte: procedeul “mastilor”.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

Top Clicks

  • None

Blog Stats

  • 171,074 hits

Click pentru a primi notificari in e-mail ori de cate ori un articol este publicat.

Join 28 other followers

Muzica pentru lectura

%d bloggers like this: