FAT FRUMOS DIN LACRIMA – Mihai Eminescu

Leave a comment

22/02/2013 by Cafea cu menta

Dragi cititori:

Ne-am mutat pe Raftul cu Idei

fat_frumos_din_lacrima_m_eminescu   Basmul este o specie literara a genului epic, “o oglindire […] a vietii in moduri fabuloase”.  (G. Calinescu). Este o opera narativa de obicei in proza, de intindere mica sau mijlocie, in care intamplarile povestite sunt fantastice, iar personajele sunt supranaturale si poarta valori simbolice.

   Bogat reprezentat in creatia populara, basmul poate sa aiba si autor cunoscut, dar sursa lui ramane tot folclorica.

   Publicat in 1870 in revista “Convorbiri literare”, basmul in discutie respecta in linii generale schema epica a prototipului popular.

   Astfel, “Fat-Frumos din lacrima” incepe cu o situatie initiala repetabila, fixata intr-un timp indepartat si neprecizat: in vremea veche, un cuplu imparatesc isi traia zilele in durere, din pricina ca soarta refuza sa-i daruiasca u urmas; acesta ar fi motivul imparatului fara succesor, pe care l-am intalnit si in “Tinerete fara batranete si viata fara de moarte”, ori in alte creatii folclorice.

   Intr-o zi, in timp ce indurerata imparateasa se ruga la icoana Maicii Domnului, aceasta din urma, induiosata, a lacrimat, lacrima fiind supta de tanara craiasa. La timpul sorocit, ea va naste un print pe care l-a numit Fat-Frumos din lacrima (motivul nasterii miraculoase).

   Conform schemei narative a basmului popular, Fat-Frumos creste intr-o luna cat altii intr-un an, iar cand acesta ajunge la varsta maturitatii, pleaca in lume (motivul calatoriei initiatice).

   Evenimentul care tulbura echilibrul initial este vrajba dintre tatal lui Fat-Frumos si un imparat vecin, conflict care dura de cincizeci de ani; aceasta este cauza plecarii eroului hotarat sa se lupte cu urmasul imparatului vrajmas.

   Ajungand insa la palatul acestuia, Fat-Frumos este primit cu bucurie de catre noul imparat si tinerii devin frati de cruce. In virtutea acestui legamant, Fat-Frumos il izbaveste pe imparatul vecin de Mama Padurilor (care cerea jertfa de copii si pe care o invinge in lupta, dupa ce inversase cele doua buti pline cu apa si respectiv, cu putere).

   Se pastreaza, astfel, eternul conflict intre Bine si Rau (prezent in basme), cu victoria celui dintai. Ca rasplata a vitejiei, Fat-Frumos o primeste pe Ileana (fiica Mamei Padurilor), care-i va deveni, mai tarziu, mireasa.

http://blackcatmediaorg.ipage.com/

   Sirul probelor initiatice pe care trebuie sa le treaca eroul nu se incheiase inca. Rugat de tanarul imparat vecin sa i-o aduca pe fata Genarului, Fat-Frumos va fi supus si la alte incercari: se tocmeste sluga la o baba, careia ii paste iepele, scapand de moartea fagaduita cu ajutorul imparatului tantarilor si al imparatului racilor (motivul animalelor/vietuitoarelor naszdravane); la capatul timpului juruit, isi alege un cal (din cei sapte), drept plata a muncii sale.

   Ca si in basmul popular, calul ales este slabanog, dar baba pusese in el sapte inimi; cu ajutorul lui, fata Genarului este rapita si adusa la cel care o iubea.

  Intre timp, Ileana orbise din pricina lacrimilor varsate de dorul lui Fat-Frumos. Intoarcerea acestuia ii aduce insanatosirea, iar nunta va constitui finalul compensator.

   Se poate observa astfel, ca multe dintre functiile basmului (cum le numeste V. Propp) sunt respectate: situatia initiala, plecarea eroului de acasa, paguba (lipsa) adusa de un raufacator, incercarile prin care trece personajul pozitiv, lupta lui cu raufacatorul, victoria eroului benefic, intoarcerea acasa si nunta. Fireste, intamplarile sunt plasmuite de imaginatie, sunt fantastice.

   “Fat-Frumos din lacrima” prezinta insa si unele deosebiri care ii confera caracterul de basm cult:
a) Formula introductiva “In vremea veche, pe cand oamenii, cum sunt ei azi, nu erau decat in germenii viitorului” pastreaza timpul indefinit al lui “A fost odata…”, dar ii lipseste nota de unicitate (“ca niciodata”) si proiectia in fabulos a basmului (“pe cand se potcoveau purecii…”). In schimb, autorul ii imprima o tenta filozofica, oamenii fiind priviti ca potentia (posibilitate), in termenii lui Aristotel.
b) Daca in basmul popular portretele lipsesc, de data aceasta fiecare presonaj este bogat zugravit cu ajutorul unor figuri de stil tipic eminesciene: inparatul era “intunecat si ganditor ca miazanoaptea”, imparateasa are fata alba “ca o marmura vie”, Mama Padurilor este o aparitie inspaimantatoare, in stil romantic: “Ochii ei – doua nopti turburi, gura ei – un hau cascat, dintii ei – siruri de pietre de mori”.
c) Eminesciene sunt si pasajele descriptive in care luna, lacul, noaptea, bogatia coloristica si multimea florala amintesc de lirica marelui poet.
d) Epitetele (“marmora… lucie si alba”, “cerul cernit”), comparatiile originale (“fata… dulce ca visele marii”), hiperbolele care tind spre colosal, toate sunt ale Poetului etern.
e) Fat-Frumos din acest basm porneste in lume “horind” si doinind din fluier, fapt care ii confera atributele lui Orfeu (personaj mitologic des intalnit in opera eminesciana).

   In concluzie, “Fat-Frumos din lacrima” de Mihai Eminescu, este un basm cult, intrucat autorul imbogateste schema narativa folclorica si o completeaza cu elemente specifice creatiei sale.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

Top Clicks

  • None

Blog Stats

  • 171,074 hits

Click pentru a primi notificari in e-mail ori de cate ori un articol este publicat.

Join 28 other followers

Muzica pentru lectura

%d bloggers like this: