Literatura populara

1

26/02/2013 by Cafea cu menta

Dragi cititori:

Ne-am mutat pe Raftul cu Idei

literatura_populara   Literatura populara este o parte semnificativa a folclorului romanesc, care inseamna totalitatea productiilor intelepciunii unui popor (artistice, literare, muzicale, plastice, coregrafice, dramatice), create si transmise prin cuvant si practici, de catre popor.

   Folclorul face parte integranta din cultura nationala si defineste spiritul unui popor. La UNESCO, Romania figureaza cu trei cuvinte: dor, doina si colind, care definesc, intre popoarele lumii, specificul spiritual al romanilor.

   Primele productii ale literaturii populare au fost publicate de catre poetul Vasile Alecsandri in culegerea “Poezii poporale. Balade. (Cantice batranesti)” din 1852, culegere a carui moto a devenit celebru: “Romanul e nascut poet”, despre care bardul de la Mircesti afirma ca este “inzestrat de natura cu o inchipuire stralucita si cu o inima sintitoare”.

Trasaturi:

  • caracter oral – transmiterea prin vui grai a creatiilor populare, din generatie in generatie, de milenii;
  • caracter traditional – confera conservarea tiparelor ancestrale, conceptia despre viata, simtirea si spiritul romanesc, care definesc spiritul national;
  • caracter colectiv – este dat de contributia mai multor creatii in realizarea productiilor literare, fiecare generatie adaugand cate ceva acestor compuneri;
  • caracter anonim – este ilustrat de faptul ca nu se cunoaste autorul individual al creatiei literare;
  • caracter sincretic – impletirea armonioasa a cuvintelor cu melodia si cu miscarea (dansul), mai ales in crearea obiceiurilor populare.

Teme si motive:

– comunitatea om-natura cu motivele: transhumanta, testamentul, alegoria viata-moarte etc. (balada Miorita);
– jertfa pentru creatie, cu motivul zidului parasit, al surparii zidurilor, al visului, al sotiei zidite, motivul lui Icar etc. (balada Manastirea Argesului);
– tema iubirii, cu motivul adoratiei, jeluitului, mandriei, blestemului (doinele);
– binele si raul, cu victoria binelui asupra raului, in basmele si poemele populare;
– dorul, o simtire romaneasca unica, un sentiment complex care exprima iubire, durere, jale, speranta etc.;
– jalea este exprimata mai ales in cantecele populare si este un cuvant (ca si dor) intraductibil;
– instrainarea, cu motivul dezradacinarii, cuvantul “acasa” este specific romanilor, nu inseamna casa personala, ci o stare de spiritualitate, de asemenea unica;
– revolta este o atitudine spirituala regasita mai ales in doine, cu motive diverse, precum haiducie, nenoroc, catanie etc.;
– ireversibilitatea timpului este o tema filozofica a mitologiei romanesti ilustrata in doine, balade populare si care a fost preluata de cei mai mari poeti romani in poezia culta (Mihai Eminescu, Lucian Blaga).

zburatorul_ih_radulescu   Miturile populare sunt acele povestiri cu subiect ce ilustreaza un obicei, un eveniment creator petrecut in timpuri primordiale, la inceputul lumii. Faptele au semnificatii mitice, caracterizate prin permanenta si repetabilitate, ceea ce a nascut conceptele de timp mitic si timp istoric. Personajele sunt de asemenea mitice, cu puteri supranaturale si cu trasaturi simbolice (Fat-Frumos, Ileana Cosanzeana, Muma-Padurii, Zmeul, Zburatorul). Miturile exprima un model moral si comportamental peren, care ilustreaza specificul spiritualitatii nationale romanesti, constituindu-se in ceea ce se numeste mitologia populara.

   Cele patru mituri esentiale din literatura populara au fost definite de criticul George Calinescu:
   1. Mitul jertfei pentru creatie (mitul estetic) – este reprezentat de balada populara “Manastirea Argesului” si exprima credinta ca niici o opera nemuritoare nu se poate realiza fara sacrificiu. Mitul mai este cunoscut si sub numele de mitul mesterului Manole;
   2. Mitul mioritic sau mitul transhumantei – este ilustrat in cretia populara de balada “Miorita” si exprima atitudinea omului in fata mortii, pe care individul si-o asuma ca oe un dat firesc, ca pe cealalta latura a existentei, de aceea balada a fost realizata prin alegoria viata-moarte;
  3. Mitul erotic sau mitul puberal – este cunoscut si ca mitul Zburatorului, fiind ilustrat de povestea populara a Zburatorului, pe care Ion Heliade Radulescu a versificat-o in poezia omonima “Zburatorul”. Mitul ilustreaza credinta ca, la varsta pubertatii, fetele tanjesc dupa sentimentul de iubire total necunoscut si care apare pe neasteptate, producandu-le o puternica stare emotionala;
  4. Mitul etnogenezei – este reprezentat de balada populara “Traian si Dochia” si ilustreaza etnogeneza poporului roman.

Creatia literara populara cuprinde:

  • poezia obiceiurilor – obiceiuri de Craciun si de Anul Nou (colinde, Plugusorul, Capra, Ursul), obiceiuri de primavara (Vergelul, Junii, Sambra oilor), rituri de invocare a ploii (Paparudele, Scaloianul), obiceiuri de seceris (Cununa, Dragaica);
  • poezia ceremonialurilor de trecere – obiceiuri legate de momente importante din viata omului: nasterea, nunta, moartea (oratiile de nunta, cantecul miresei, cantecul bradului, Zorile, cantecul mare de petrecut, bocetele);
  • poezia descantecelor – de deochi, de dragoste, de boala etc.;
  • creatia lirica in versuri – doina (de dor, de jale, de haiducie, de catanie, de instrainare etc.), cantecul propriu-zis (cantece despre cantec, despre relatiile de familie, de iubire, de dor, cu tema sociala, de instrainare, de munca) si strigatura (uratura, strigatura la jocul popular etc.);
  • creatia epica in versuri – balada populara (fantastica, vitejeasca, pastorala, familiala etc.);
  • creatia epica in proza – basmul, legenda, snoava;
  • creatia aforistica si enigmatica – proverbe, zicatori, ghicitori

One thought on “Literatura populara

  1. dohar says:

    “mitul etnogenezei” cu “daci si romani” exista doar in mintea-ti stapanita de mistificarea numita romanizare. Nu exista nicio sursa romana, greaca, bizantina care sa pomeneasca despre ceva care sa aduca a romanizare. Latinii scriu, dupa 106, numai de razboaie cu Dacii Liberi si despre rascoalele dacilor din provincie. E vorba de un mare razboi de eliberare care l-a silit pe Aurelian sa-si retraga trupele, administratia si colonii, retragerea a fost consfintita prin tratat, dar ti-au ascuns ca a existat o mare coalitie traco-daco la care s-au raliat iazigii, roxolanii, apoi germanicii, care a luptat cu imperiul. Studiul prof. Nicolae Gostar vorbeste clar, preluand 5 surse antice, ca inclusiv colonii au fost retrasi in sudul Dunarii. Numele centrelor romane din nord apar in sud, cu nume intacte sau usor corupte, practic reconstruite de colonii evacuati. Doar Sucidava isi continua viata urbana. Orasele din nord se depopuleaza in vremea lui Aurelian, o stie orice arheolog, atunci inceteaza circulatia monetara, atunci au loc distrugerile care aproape le transforma in ruine. Colonii stiau dialectul oficial, dar vorbeau intre ei limba neamului lor si isi purtau cu ei zeii, si aici te-au mintit. De altfel, cam toti dacii, la acea vreme, traiau in comunitati rurale, “Historia Augusta” vorbeste limpede, evident ca asta nu o gasesti la romanizatori. Nu o sa-ti spuna nici ca veteranii legionari nu prea ramaneau la nord de Dunare si ca traiau mai ales intre ziduri, in vicia militares in nord, nici ca numarul castrelor de interior din Dacia Felix(! – ironie a soartei) era uimitor de mare, mult peste alte provincii, nici ca romanii nu au avut pentru multi ani controlul in adancime, nici ca unele rascoale s-au transformat in razboaie care au tinut si 4 ani, o spun latinii. Si multe altele ti-au fost ascunse. De altfel, Roma pierde controlul efectiv, la nord de Dunare, in vremea lui Regalian (incepand cu 259, dupa momentul Ingenuus) care guverneaza independent, cauta, vei gasi destule! Regalian a batut moneda de argint, a avut sub ascultare o buna parte din lumea traco-daca din imperiu si se pare ca a colaborat cu coalitia traco-daca (antiromana) El fusese aclamat ca imperator de 5 legiuni, inclusiv de LXIII G si LV M.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

Top Clicks

  • None

Blog Stats

  • 171,074 hits

Click pentru a primi notificari in e-mail ori de cate ori un articol este publicat.

Join 28 other followers

Muzica pentru lectura

%d bloggers like this: